10.

E… vară

E… sânge
E… cald
E… râset
E… ea
E… mare
E… fum
E… Marlboro
E… iarbă
E… el
E… vânt
E… verde
E… zumzet
E… dulce
E… dus
E… Lună
E… singur
E… mers
E… foşnet
E… somn
E… curve
E… murdar
E… hazard
E… ireal
E… patimă
E… obscen
E… nebunie
E… pierdut
E… vechi

E… vară

... da, ştiu, nu mai e vară. Am găsit asta într-un word uitat de astă vară...

09.

Nici măcar nu pot să respir normal; chiar trebuie să mă concentrez atât de mult la fiecare gură de aer pe care o iau? Şi nu, nu vreau să sune pompos sau metaforic, dar chestia asta e pe bune. Nu pot să respir ca lumea când mă gândesc la el... mi se opreşte aerul undeva între gât şi sâni şi se zbate acolo şi se răsuceşte şi se mişcă şi mă doare... De unde atâta? Vreau doar să uit de mine... vreau o amnezie.
De ce nu pot, pur si simplu, să fiu tristă o zi, două... şi după să-mi treacă? De ce tre' să îmi pese atât de mult? De ce nu pot să fiu ca el, să trec atât de firesc peste tot rahatul ăsta?
Sunt la fel de prinsă în ce-a fost ca o muscă-n pânza de păianjen.
Şi m-am săturat ca fiecare melodie să îmi amintească de el sau de noi, m-am săturat ca fiecare loc din oraşul ăsta împuţit să mă ducă cu gândul la el, m-am săturat să îmi calc în picioare principiile şi ultimul dram de demnitate pe care-l mai aveam când apare el. Şi nu, nu sunt orgolioasă. Dimpotrivă. Sunt foarte delăsătoare... De la cât i-am tot hrănit orgoliul propiu, al meu s-a cam dus dracu' ...

Avea dreptate. Chiar sunt o proastă.
Vezi că-i contagios.

08.

Mi-e dor.
Mi-e atât de dor.

Mi-e dor de noi... de cum obişnuiam să fim.
Eram ca fulgii de nea... ne consumam atât de impetuos unul lângă altul încât ajungeam să ne topim într-un dans al emoţiilor în vântul din exterior, ce nu ne afecta şi nu devenea nimic mai mult decât un simplu martor ocular al nebuniei şi plăcerilor ce ne legau.
Erau atât de dulci vremurile alea; miroseau a vară şi a gutui şi a fum de ţigară dat afară într-o criză nestăvilită de râs.
Mi-e dor de vremurile când ne pierdeam glasul la telefon, dezbătând de la cele mai nesemnificative lucruri până la teoria relativităţii a lui Einstein; când obişnuiai să mă suni, indiferent că era 2 noaptea, pentru că aveai o depresie şi eram singura cu care vroiai să o împarţi sau singura ce te putea scoate din ea; mi-e dor de vremurile când eram nervoasă şi ţipam şi trânteam şi înjuram iar tu stăteai modest, uitându-te la mine, şi-mi aruncai în întregime acea stare la gunoi când începeai să te joci dezinvolt în părul meu; când eram singura căruia ii te puteai destănui şi care mai înţelegea ceva din peisajul obscur în care te adânceai.
Mi-e dor de vremurile când mă vedeai drept punctul tău fix într-o lume în continuă mişcare şi expansiune... Mi-e dor de vremurile când imi spuneai ca sunt eroina ta...

Dar azi totul e diferit... diferit şi rece. De asta mi-e frică de schimbare; au trecut aproape 8 luni şi eu înca nu m-am adaptat schimbării la care m-ai supus.
Acum îmi reproşezi că nu te cunosc câtuşi de puţin şi că lumea nu mai are nevoie de înca un erou.
Nu vreau să te leg de un trecut de care mintea ta încearcă să se lepede şi să-l uite.
De fapt, nu vreau să te leg de trecut.



Mi-e dor.




I miss you. You, not who you are or who you pretend to be. I don't need pretend and I don't need a lie that looks like you.
I just need you.

07.

Nu mai am despre ce să scriu; dacă am avut vreodată despre ce să scriu, acum s-a evaporat... s-a dus... nu mai e... whoosh! all gone.

Nu mai am despre ce să scriu.
Nu mai am despre ce să scriu.
Nu mai am despre ce să scriu.

Bine, poate că aş avea dar trăiesc cu speranţa că dacă mă prefac că nu-l văd şi că nu îmi pîlpîie agasant pe creier şi retină( la fel ca luminiţele astea enervante ) şi că nici nu il mai simt şi nu-mi amintesc de el, poate o să mă lase-n pace şi o să plece.
Dar îmi amintesc până şi de la lucrurile care nu au nici cea mai mică tangenţă cu el, mintea bolnavă face nişte conexiuni ciudate, complicate şi fără sens.
Şi atunci când în sfarşit reusesc să nu mă mai gândesc la el, ceva din exterior vine şi mă izbeşte barbar de perete şi mi-l bagă pe gât(vorba vine).
Oricum, azi nu mă gândesc.
Azi nu mă gândesc.
Azi nu mă gândesc.
Să mă chinuie şarpele ăsta din stomac mâine cât o vrea, dar măcar azi vreau să inot în uitare.







Mă enervează că am început să scriu atât de sec şi fără niciun dumnezeu.

06.

Trist.
Cât de trist...

Au luat ai mei mai multe câcaturi, care pe mine mă seacă până la măduvă, printre care şi nişte luminiţe: un fir verde pe care sunt prinse nişte 'pungi' de cadouri roşii în miniatură care se aprind şi se sting(nu ştiu de ce a trebuit să descriu nişte luminiţe dar whatev, moving on). Mi-au zis să le pun în camera mea ca să pară şi ea mai senină. Da' poate nu vreau să fie senină.

În fine, le-am pus; le-am agăţat agale de perdea. Arată aşa de trist... Vai, doamne! Şi se aprind şi se sting aşa sec şi trist.
And that shit is suppose to bring the X-mas spirit in my room... Yeah, right, my ass!.. :|



P.S: e destul de solicitant pentru ochi; inafară de lumina de la calculator, sunt singurele lumini din cameră; it's gonna be a pretty interesting night.....

05.

Crăciunul.

Mă gândesc automat la un boşcău cu ceafa groasî care se îndoapă până dincolo de saturaţie cu cât mai multe sarmale şi cât mai multe chiftele şi cât mai multe salate şi cât mai multă carne de porc, vită, curcan etc şi care are un motiv "întemeiat" pentru care s-a făcut pulă pe 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31 decembrie şi nu garantez că nu şi pe 1; sau pe 1 ar fi mahmureala adunată până atunci.

Mă gândesc automat la un maldăr de oameni care se înghesuie în magazine gen Selgros, Metro, Billa, Carrefour, Real şi tot neamu' lor, umplându-şi coşurile cu lucruri efemere, superficiale şi absolut nefolositoare doar ca să simtă mai profund spiritul de Crăciun; elfii imaginari care aduc spiritul de Crăciun nu se vor duce mai mulţi spre o casa care ar putea oferi cuiva o criză de epilepsie.

Mă gândesc la o ceată de oameni care se minunează la lumină: fac poze atât de mândrii şi fericiţi lânga un brăduţel care stă să cadă, peste care s-au aruncat nişte luminiţe pâlpâitoare. E oarecum primitiv(ca să nu mai zic trist) să vezi cum un grup de oameni sunt adunaţi la un loc, se simt mai fericiţi şi mai împăcaţi cu sine şi cu cei din jur din cauza unor lumini. E cel puţin stupid.

__________________________________________________


Un Crăciun fain ar fi dacă s-ar lua curentul şi tu cu vreun prieten de-al tau să faceţi pe voi de râs juma' de ora in continuu, în timp ce cautaţi nişte lumânari; să simţi că-ţi stă inima-n loc când se întoarce nătărăul să-şi ia paharul cu vin şi mai-mai să dea lumânarea aia peste hainele de lângă sau pe covor; să staţi să povestiţi cele mai naşpa/penibile/funny/ciudate/enervante faze care s-au întâmplat de sărbători. Eventual pe la 12, 12 şi ceva, să îi dai un cadou draguţ, simbolic sau de orice alt fel dar pentru care să nu fi fost nevoie să-ţi fi ipotecat casa ca să-l plăteşti, nu pentru că ar fi Crăciunul ci doar pentru că ţii la idiotul/idioata aia. *chestia nu-i bătută-n cuie*

Un alt Crăciun fain ar fi sub un pod sau în parc sau pe un câmp maaaaaare, care să fie plin-plin-plin de zăpadă, cu cercul restrâns de prieteni, acompaniaţi de mult Tuborg de sărbători(are un gust oribil, ştiu, dar eu îl iau pentru doza aia drăguţică şi pentru că-mi place melodia de la reclamă), vin fiert, ciocolata caldă, nişte vodkă, ceva bun şi dacă se poate un pic de muzică dar asta chiar nu e prea important/necesar, având in vedere că după al patrulea pahar de vodkă oricum se vor ridica trei-patru şi vor începe să-ţi facă serenadă la ureche, fie că vrei, fie că nu, deci e ok la capitolul ăsta. Uuu... şi nişte artificii, puţine da' să fie acolo câteva.
Să staţi toţi, trântiţi cu posteriorul în zăpadă, cu o cană de vin fiert sau ciocolată caldă în mână sau fiecare cu cana lui, privind oraşul ce parcă fermentează sub 'spiritul de Crăciun', să se ridice vreunul cu chef de mozol şi să înceapă o bătaie cu zăpadă epică, despre care să se vorbească pentru mult timp(gen: " Coae, mai ţii minte cum te-am bătut in ultimul hal cu zăpadă acu' vreo doi ani de Crăciun? Maaaamă, arătai ca un Yeti!!", " Stai aşa, frate, că eu te-am bătut de ţi-o sunat Tuborgul în cap" ş.a.) iar în toiul nopţii, când sunteţi toţi trântiţi in zăpadă, morţi de digeraţi, beţi, sparţi, împraştiaţi ciudat dar oarecum restrâns, uitându-vă cu ciudă la artificiile alea scumpe-n draci care se aprind ca curu', să săriţi toţi pe unu care zice pe la 1-2 : " ... Dudes, haidem la mine că eu îs singur acasa până sâmbătă!"(azi fiind marţi).

__________________________________________________


Ar mai fi o gramadă de moduri de-a petrece Crăciunul altfel decât uitându-te la Andreea Marin, infulecând mâncarea de parcă ai fi scăpat de pe vremea foametei, dar mi-e lene şi somn să le mai scriu.




* şi nu, nu am scris asta doar ca să nu fiu în rând cu lumea ci pentru că eu am o percepţie diferită asupra Crăciunului.

04c. all the things I am

I am everything you love.

I am the blanket that you, as a child, used to scare off your fears.
I am the warm summer breeze that runs through your hair.
I am the laughter you give away so purely.
I am a strawberry chocolate bar.
I am the Christmas present you hope to find under the tree .
I am the first poem you ever wrote.
I am the clothes that kept his sense.
I am the cute lil' puppie from your street.
I am your favourite brand of cigarrets.
I am the starry sky in the summer.
I am the arms you always love to cuddle into.
I am the place where your pain and your fear will never be.
I am the teacher you always admired.
I am the dress you love.
I am your precious comic-books collection.
I am your favourite character.
I am your inner peace.
I am the anchor that settles you into reality.
I am the child who dares you to dream higher than you.
I am the shirt that makes you look so God damn hot.
I am the hot chocolate drank by the fire-place.
I am the loveable big-eyed little girl that holds on to you in the park and smiles.
I am the adrenaline rush you get when we get too close.
I am the drops of water drifing slowly from your hot-blooded lips on to your chin, sliding lazy to your chest...
I am the kinky song that makes you picture me in the poses only you know.
I am the lyrics from the best song you've ever heard, hung on the wall next to your bed.
I am your own personal trip, in which you hide away from the world's eyes.
I am the one who sneaks out the bathroom window and takes off with you.
I am the stupid fight that ends up on the floor in your room.
I am all those long and careless afternoons of extravagant delight.
I am all the conversations full of sweet/dirty talking.
I am the photo you'll never get tired of looking at.
I am the vast green field you want to plant your dreams in.
I am the creative sand storms in your head.
I am the smell of good old books, combined with cigarettes and surrounded by metaphores.
I am the sparkle in your mother's eyes.
I am the tree that used to be our witness when you read me your poems.
I am all the mornings when you'd wake up by the noise I was making, said nothing and just lied in bed watching me getting dressed up.
I am the escape you're desperattly seeking.
I am the super-power you secretly hope you'll get.
I am all the good vibes you get when you're out with friends.
I am the demuring little candles that have been spread all over the house.
I am the luscious rum that heats your insides.
I am the LSD that's melting in your mouth and is gradually and totally metamorphosing reality.
I am the one who pushes you into the pool while you're still dressed and then ends up in it, too.
I am the hot shower that washes away your worries.
I am the pepper from your chocolate.
I am pigeon that deliberately approaches you with no fear and starts cuddling up in your hand.
I am the joint that softens your soul and helps you reconstruct time.
I am your enthusiasm at the most simpliest things.
I am the star that shines only for your eyes.
I am the affair that reminds you that you're still alive.
I am the song that makes you wanna jump up and dance with me.
I am your naked desperation.
I am the snowflakes that stick on to your eyelashes.
I am the milk and cereals in your bowl.


I am the warm hand you're searching for in this city of zombies.
I am the lust that won't ever grow thin.
I am the sinner lips you'll never get tired of kissing.
I am the only one who knows how you like your coffee.


I am your summer...

and I am yours...

04b. all the things I am

I'm nothing in between.

04a. all the things I am

I am everything you hate.

I am the noisy fly that wakes you up in the summer.
I am the lighter that won't work when you've just bought a packet of cigarettes.
I am the taxi-driver that doesn't stop for you.
I am the bitch from high school that has always mocked you.
I am the forceful wave that hit you 'till you've reached the shore.
I am the jeans that don't fit you no more.
I am the cold snow melting slowly on your back.
I am the only one that doesn't laugh at your jokes.
I am the the bully that picked on you at the playground.
I am your panic-attacks.
I am the hat your mother bought you that makes your head look like a patato.
I am the traffic jam you try so hard to evoid.
I am the fight with your loved one.
I am the snake in your bed.
I am your last cigarette.
I am your mornings without coffee.
I am all the nights you lost cryin'.
I am the "F" you got at Maths.
I am your nettle-itch.
I am your hang-over after a horrible party.
I am the jar of jam that won't open.
I am the cold winter wind that bites your cheeks and makes your eyes water.
I am the dog that almost bit you.
I am the exam that you failed by only one point.
I am the nerd that used to brag his 'brightness' in front of you.
I am the kid-next-door that got the new Xbox 360.
I am the lie your beibi told you.
I am the lie you told your beibi.
I am the saturday morning in which you have to get up at 6 o'clock.
I am the bad music your neighbour listens to.
I am the cold autumn rain.
I am the car that got you all wet as you were walking calmly on the sidewalk.
I am all the dead leaves you walk on.
I am the fist that filled your mouth with blood.
I am the strange yellowish soup you have to eat.
I am all the meds that stuff you up.
I am the wanker that fallows you around in the bus.
I am the stupid comercial adds that pop up in your mailbox.
I am your report card.
I am the principal who found you smoking in the bathroom.
I am the dog that ate your homework.
I am the last day from the summer holiday.
I am the food served on the plane.
I am the vindictive ex.
I am the homework at Latin.
I am your broken leg.
I am all your childhood demons that hunted you.
I am your empty pockets and your moneyless wallet.
I am the book you've borrowed and never got back.
I am your paranoia.
I am the tooth paste stain on your new black T-shirt.
I am the baby that's crying his heart out next to your ear on the train.
I am the bastard that broke your heart.
I am the coachroaches on your kitchen floor.
I am the rotten sandwich in your backpack.
I am the snow from your heart.
I am the phone-call that you longed for and that never came.
I am your most vulgar thoughts.


I am your worst trip.
I am your biggest mistake.
I am your nightmare.


... but I am yours ...

03.

Închid ochii şi inspir. Încerc să dau aerul afară dar iese greu, ca şi cum mi s-ar strânge gâtul, nepermiţându-i să iasă. Mă ustură... mă ustură a' dracului de tare...
Când deschid ochii, tot acelaşi câcat e. Îmi spun că azi nu mă gândesc la asta; azi îmi ţin mintea ocupată, uit, nu mă mai gândesc şi chiar ajung să cred că totul e ok la un moment dat, dar oricât de multe lucruri aş face şi oricât de obosită aş fi seara, când mă trântesc în pat şi aştept să adorm, îmi revăd toate visele şi toate dorinţele lipite peste tot prin cameră. Concluzionez că în mai toate apare o particică ce nu ar trebui să fie acolo şi mă ajung toate trăirile de care-am fugit o zi întreagă... Şi toate lucrurile pe care le-am ocolit o zi întreagă se întorc înapoi in valuri, înzecit, izbindu-mă brutal de stâncile erodate ale raţiunii mele şubrede.
Mă uit la ceas, a trecut o oră... au trecut două... şi eu încă stau nemişcată ca o muză moartă, nefăcând altceva decât să aştept. Aştept să ce?!
Ochii mei mă sfidează cu neruşinare, refuzând cu orice chip să se închidă; sunt egoişti; îşi mai vor încă doza de tine, e fix la fel ca dimineaţă... când mă târăsc din pat, îngrozită la gândul că e încâ o zi în care tre' să dau ochii cu toţi.
Mă simt ca un struţ. Mă ascund şi evit cât de mult pot problemele; am impresia că dacă mă fac că nu le văd, ele or să se plictisească şi vor pleca la altcineva care să le privească drept în ochi şi să le înfrunte demn. Pă dracu'!
Pffff..... I need to break free!(nu, nu fac referire la cântec, deşi cred că mi s-ar potrivi în aceste momente)... I really need to break free! Pariez că orice doctor, în deplinătatea facultăţilor mintale, mi-ar recomanda să mă urc în primu' tren şi să cobor unde m-ar duce vântul...
Dar n-o să fac asta....

02.

Mă doboară şi mă trânteşte şi mă ridică iar şi mă aruncă, mă învăluie, mă loveşte şi apoi, mă vindecă la loc; mă confundă şi mă uită, mă dă la o parte, mă ignoră, mă enervează, mă îndepărtează şi mă lasă într-un colţ al minţii sale şi mă caută şi mă găseşte uşor, din prima, şi-mi plânge pe umăr şi mă strânge-n braţe şi mă mângâie şi adorm cu capul pe pântecul lui şi mă trezeşte brusc răceala cearşafurilor şi el nu mai e lângă mine. Mă ceartă şi mă alungă, mă lasă să rătăcesc iar mai apoi mă sună, mă caută, mă găseşte şi mă ia de mână, îmi izgoneşte demonii şi mă sărută şi plecăm amândoi, tăcuţi şi timizi, să ne pierdem în noapte.

A doua zi, mă doboară şi mă trânteşte şi mă ridică iar şi mă aruncă, mă învăluie, mă loveşte şi apoi, mă vindecă la loc...

01.

-Nu te mai suport .
-Nici eu nu te mai suport...
-Sună-mă .
-Te sun diseară .